BĂRĂGÁN, bărăganuri, s. n. Șes întins, prezentând caractere de stepă. Vezi definitia »

PISCÁN, piscani, s. m. (Reg.) Pisc² (1). – Pisc² + suf. -an. Vezi definitia »

PLATÁN² s. n. taler (la cântare etc.). ◊ piesă din tablă de oțel laminat, la întărirea tălpilor unor grinzi. (după fr. plateau) Vezi definitia »

LANDENIÁN s. n. etaj superior al paleogenului. (cf. Landen /Belgia/) Vezi definitia »

SAMARITEÁN, -Ă, samariteni, -e, s. m. și f. 1. Persoană aparținând unei populații din provincia palestiniană Samaria, provenită din amestecul evreilor antici cu coloniști aduși de cuceritorii asirieni, și care a constituit principalul nucleu etnic al statului antic Israel. 2. Om milos; binefăcător. [Var.: samarineán, -ă s. m. și f.] – Din fr. samaritain. Vezi definitia »