Definita cuvantului maimuță
maimúță (maimúțe), s. f.1. Animal tropical. – 2. Persoană care gesticulează ca o maimuță. – 3. Femeie ușoară. – Var. (Mold.) momiță, (înv.) moimiță, moniță, (Banat) măimuc, (Trans.) măimucă, măimuță, (înv.) maimun, moimă. Mr. maimun, megl. măimun. Tc. (arab.) maimun (Miklosich, Türk. Elem., II, 122; Eguilaz 442; Șeineanu, II, 243; Berneker, II, 6; Lokotsch 1365), cf. ngr. μαϊμοῦ, bg. maimuna, sb. maimun, it. mammone, v. fr., prov. maimon, sp., port. mono. Cuvîntul adoptat definitiv în limba literară, după multă șovăire, este maimuță, care pare der. din ngr. Atestat din sec. XVII. Sensul 3, probabil prin confuzie cu magmuză. Der. maimuți, vb. (a imita); maimuțări, vb. (a imita); maimuțărie (var. maimuțăreală), s. f. (imitație ridicolă, contrafacere, simulacru); momiți (var. monițări), vb. (Mold., a imita); măimui, (înv., a imita); momițărie (var. monițărie), s. f. (Mold., imitație); maimuțăresc, adj. (ca de maimuță).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu maimuță
CILÓZĂ s. f. tremur convulsiv cronic al pleoapei superioare. (< fr. cillose) Vezi definitia »
BURTICÍCĂ, burticele, s. f. Diminutiv al lui burtă; burtică. – Burtă + suf. -icică. Vezi definitia »
SUBERÍNĂ s. f. substanță organică impermeabilă caracteristică suberului. (< fr. subérine) Vezi definitia »
TORSÁDĂ s. f. 1. (arhit.) motiv ornamental care imită o frânghie răsucită. 2. franj răsucit în spirală, care ornează draperii, perdele etc. (< fr. torsade) Vezi definitia »
AMÍDĂ s. f. compus organic obținut prin deshidratarea sărurilor amoniacale. (< fr. amide) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z