zănoágă (-ge), s. f. – Căldare, depresiune între doi munți. Sl. za noga „la picior”, rut. zanoga (Tiktin; Conev 39), bg. za(d)noga › megl. zănoagă. Vezi definitia »

CANDIDOZĂ (‹ fr.) s. f. Acțiune întîlnită la om și animale provocată de ciuperci levuriforme din genul Candida (în special C. albicans) cu localizări cutanate mucoase, viscerale sau sub formă generalizată; candidomicoză, moniliază. Vezi definitia »

EXOSTÓZĂ s.f. Tumoare osoasă. [< fr. exostose, cf. gr. exo – în afară, osteon – os]. Vezi definitia »

BĂBEÁSCĂ s.f. – V. băbesc (2) [DEX'98] Vezi definitia »

VIRULÉNȚĂ s.f. Însușirea de a fi virulent; gradul de intensitate infecțioasă a unei boli. [Cf. fr. virulence, lat. virulentia]. Vezi definitia »