Definita cuvantului major
majór (majóră), adj. – (Mai) mare. Lat. maior (sec. XIX) cu pronunțarea din fr. majeur, cf. major. – Der. (din fr.) majorat, s. n.; majoritate, s. f.; majoritar, adj.; majora, vb. (a mări); majordom (var. maiordom), s. m.; majusculă (var. maiusculă), s. f.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu major
vânătór s. m. pl. vânătóri Vezi definitia »
ÎNCÂNTĂTÓR, -OÁRE, încântători, -oare, adj. Care încântă; atrăgător, fermecător. – Încânta + suf. -ător. Vezi definitia »
ACRIȘÓR, -OÁRĂ, acrișori, -oare, adj. Diminutiv al lui acru2. – Acru2 + suf. -ișor. Vezi definitia »
DESCĂLICĂTÓR s. m. v. descălecător. Vezi definitia »
procojór, procojoáre, s.n. (reg.) procladă mică (pusă sub șaua calului); păturică. Vezi definitia »