Definita cuvantului mandulă
mándulă (mandúle), s. f. – (Trans.) Migdală. Mag. mandola. – Der. mandalac (var. măndălac), s. m. (varietate de migdale, Bunium bulbocastanum), din același cuvînt mag. (Cihac, II, 513) sau din sb. mandala (Tiktin), cu suf. sl. -ak.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mandulă
prilosteálă, prilostéli, s.f. (înv.) amăgire, înșelare; ademenire, seducere. Vezi definitia »
FOTOREZISTÉNȚĂ s. f. conductor electric a cărui rezistență variază în funcție de iluminare, funcționând pe baza efectului fotoelectric intern. (< fr. photorésistance) Vezi definitia »
CARDIOGENÉZĂ s. f. proces de formare a inimii embrionare. (< fr. cardiogenèse) Vezi definitia »
țíglă (-le), s. f. – Placă de argilă, ceramică etc. pentru învelit casele. Germ. Ziegel (Borcea 216; Tiktin) prin intermediul sb. cigla (Miklosich, Fremdw., 81; Cihac, II, 433; cf. REW 8618), pol. cegla, rut. tjaglij (Byhan 336). – Der. țiglar, s. m. (persoană care face sau pune țigla). Vezi definitia »
SUFÍTĂ1 s.f. Foaie de pânză din același material cu cortina, închisă la partea de sus a arlechinului. [< it. soffitto]. Vezi definitia »