Definita cuvantului mangan
mangán (-ne), s. n. – Dispozitiv, instalație. Ngr. μάγγανον. Sec. XVII, înv. – Der. măngănie, s. f. (vrajă, farmec), sec. XVII, din ngr. μαγγανεῖα. E dubletul lui mangealîc, s. n. (înv., balistă; înv., macara; Olt., pîrghie, palancă, proptea), din tc. mancalik, der. din gr. μάγγανον, cf. sp. almajaneque și menghine.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mangan
juncan, juncani s. m. (intl.) tânăr prost și încăpățânat. Vezi definitia »
GĂITÁN, găitane, s. n. 1. Fir de metal sau șiret (împletit ori răsucit) de lână, mătase etc., cusut ca ornament la unele obiecte de îmbrăcăminte. ◊ Expr. (Fam.; adverbial) A merge găitan = (despre acțiuni, activități) a merge, a decurge, a evolua bine. 2. (înv.) împletitură făcută din găitane (1), care înlocuia platoșa în oastea Moldovei din evul mediu. [Pr.: gă-i-. – Var.: găietán s. n.] – Din tc. gaytan. Vezi definitia »
arameeán (-me-ean) adj. m., s. m., pl. arameéni (-me-eni); adj. f., s. f. arameeánă, pl. arameéne Vezi definitia »
NEOKANTIÁN, -Ă adj. Referitor la neokantianism. // s.m. și f. Adept al neokantianismului. [Pron. -ti-an. / < fr. néo-kantien]. Vezi definitia »
LOGICIÁN, -Ă, logicieni, -e, s. m. și f. Persoană care cunoaște temeinic logica; specialist în logică; p. ext. persoană care judecă cu metodă, cu rigoare, urmând regulile logicii. [Pr.: -ci-an] – Din fr. logicien. Vezi definitia »