Definita cuvantului mănuchi
mănúchi (mănúchiuri), s. n. – 1. Snop. legătură, fascicul. – 2. Buchet, Culegere. – Var. mănunchi. Mr. mînucl’u. Lat. manŭcŭlus (Pușcariu 1021; Candrea-Dens., 1125; REW 536), cf. it. manocchio, prov. manolh, v. fr. manoil, cat. manoll, sp. manojo (gal. monllo), port. molho. – Der. înmănunchia, vb. (a face mănunchiuri).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mănuchi
ochi s. m. invar. (adol., glum.) sân de femeie. Vezi definitia »
OCHI s.n. În gastronomie, preparat culinar dintr-un ou întreg, desfăcut din coajă, prăjit în tigaie sau la capac, fără a fi amestecat, astfel încât gălbenușul să rămână întreg în mijlocul albușului coagulat de jur împrejur; (la pl.) ochiuri românești = ouă întregi, desfăcute din coajă și fierte în apă cu oțet, astfel încât gălbenușul să fie învelit de albusul coagulat, numite și ouă poșate (din fr. poche = buzunar). Vezi definitia »
ORCHI- v. orhi-. Vezi definitia »
RENGHI, renghiuri, s. n. (În expr.) A juca (cuiva) renghiul (sau un renghi) = a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă. – Din tc. renç „suferință, durere”. Vezi definitia »
ZBENGHI s. n. v. benghi. Vezi definitia »