Definita cuvantului mărăsin
mărăsín s. n. – (Trans.) Semn rău. Origine îndoielnică. Der. din lat. male sanum „bolnav” (Drăganu, Dacor., IV, 741; REW 5257 și 7584; Candrea) este puțin convingătoare; mai curînd ar trebui să reprezinte lat. mala signa.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mărăsin
TRIGÍN, -Ă adj. (despre flori) cu trei pistile. (< fr. trigyne) Vezi definitia »
RONÍN s.m. Cavaler feudal japonez exclus din asociația seniorilor; samurai sărăcit, declasat. [< fr. ronin < cuv. japonez]. Vezi definitia »
BALDUIN (BAUDOUIN [boduẽ]), numele a doi împărați ai Imp. Latin de Răsărit: B. I, conte de Flandra și Hainuat, împărat (1204-1205). Înfrînt de țarul Ioniță Caloian. B. II, conte de Courtenay, împărat (1228-1231, 1237-1261). Izgonit din Constantinopol de împăratul bizantin din Niceea, Mihail VIII Paleolog. Vezi definitia »
EPIGÍN, -Ă adj. (Despre elemente florale; op. hipogin) Inserat deasupra ovarului. [< fr. épigyne, cf. gr. epi – pe, gyne – femeie]. Vezi definitia »
FOSFOBACTERÍN s. n. îngrășământ agricol conținând culturi de bacterii. (< fosfat + bacterie) Vezi definitia »