Definita cuvantului mărat
mărát (mărátă), adj. – Sărac, amărît, nenorocit. – Var. (Banat) mărac. Mr. mărat. Probabil în loc de *amărat, din amar, cf. amărît (REW 406). Der. din lat. male habitus › it. malato, fr. malade (Tiktin; Candrea) pare dubioasă, ca și cea din gr. μέλας, cu suf. -atus (Capidan, LL, I, 285). Întîlnirea cu sl. márati „a se îngrijora” (Scriban) pare întîmplătoare. Var. se explicăprin încrucișarea cu sărac.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mărat
ÎNSEILÁT1 s. n. v. însăilat1. Vezi definitia »
PROTOPOPIÁT, protopopiate, s. n. (Rar) Protopopie. [Pr.: -pi-at] – Protopopie + suf. -at. Vezi definitia »
împopistrát, -ă, adj. (reg.; despre struguri) cu boabe coapte printre cele crude. Vezi definitia »
crizat, crizați s. m. (deț.) deținut cu accese de furie sau cu crize de nebunie. Vezi definitia »
DECOLTÁT, -Ă adj. 1. (Despre haine) Care lasă descoperită o parte a pieptului, a umerilor (uneori și a spatelui); cu decolteu. ♦ (Despre femei) Care poartă haine, rochii decoltate. 2. (Fig.) Indecent, necuviincios. [Cf. fr. décolleté]. Vezi definitia »