OMNIPOTÉNȚĂ s. f. (Livr.) Putere nelimitată, autoritate absolută; atotputernicie. [Var.: (înv.) omneputínță s. f.] – Din fr. omnipotence. Vezi definitia »

OSTEOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Procesul de formare a osului; osificare; osteogenie. [< fr. ostéogenèse]. Vezi definitia »

ACOLISITURĂ s.f. (Trans. SV) Insistență. Săvai nu s-ară scula să-i dea lui pentru ce e priiaten lui, iară pentru acolisitura lui scula-se-va și-i va da. N TEST. (1648). Etimologie: acolisi + suf. -tură. Vezi și acolisi. Vezi definitia »

IGNORÁNȚĂ s. f. 1. Lipsă de cunoștințe (elementare), de învățătură; incultură. 2. (Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva. – Din fr. ignorance. Vezi definitia »

TÚRĂ² s. f. piesă în formă de turn la jocul de șah; turn¹ (2). (< fr. tour) Vezi definitia »