Definita cuvantului marș
marș (márșuri), s. n. – Mers. Fr. marche. Cf. marș, interj. (hai, înainte; afară), din fr. marche, se întrebuințează ca ordin pentru soldați sau pentru cîini, cf. Graur, BL, VI, 155. – Comp. marșrută, s. f. (rută, itinerar), din germ. Marschrute, cf. rus. maršrut; mărșălui, vb. (a merge în marș), după germ. marschieren, rus. marširovati.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu marș
schilidúș, schilidúși, s.m. (reg.) mică plantă erbacee cu flori dispune în capitule albe sau roz; parpian. Vezi definitia »
pretenaș, pretenași s. m. (dim.) prieten. Vezi definitia »
URCIORÚȘ2, urciorușe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui urcior2. – Urcior2 + suf. -uș. Vezi definitia »
șșș v. ș3 Vezi definitia »
fedeléș (-șe), s. n. – 1. Vas acoperit. – 2. Ploscă. – 3. Dans popular care se dansează în ajunul nunții. Mag. fedeles „cu capac”, de la fedel „cuvertură” (DAR; Gáldi, Dict., 89). Cihac, II, 497, îl punea greșit în legătură cu vadră, prin intermediul mag. veder. – Der. fedeleși, vb. (Arg., a lega strîns, a lega de mîini). – Din mag. fedo provine fedeu, s. n. (Trans., capac). Vezi definitia »