ULUIÁLĂ, uluieli, s. f. Faptul de a ului; starea omului uluit, uimit; uluire. Zăpăceală, buimăceală. – Ului + suf. -eală. Vezi definitia »

înfocătúră s.f. (înv.) aprindere, înfocăciune. Vezi definitia »

PLÍCĂ s. f. 1. îndoitură, cută a unei formații anatomice. 2. manșetă prin îndoire înăuntru. (< fr. plique, lat. plica) Vezi definitia »

JUNCTÚRĂ s.f. (Liv.) Legătură, loc de unire, joncțiune; (spec.) locul de unire a două formațiuni anatomice. [< lat. iunctura]. Vezi definitia »

STINGHEREÁLĂ, stinghereli, s. f. 1. Faptul de a stingheri pe cineva; deranj, incomodare, stânjenire. 2. Faptul de a se simți stânjenit, incomodat; stânjeneală. – Stingheri + suf. -eală. Vezi definitia »