Definita cuvantului înnăbușire
ÎNNĂBUȘÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înnăbuși; sufocare; fig. reprimare.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu înnăbușire
ÎNCARTIRUÍRE s.f. Acțiunea de a încartirui și rezultatul ei; cartiruire. [< încartirui]. Vezi definitia »
PREAPRÍNDERE, preaprinderi, s. f. Aprindere prematură a combustibilului în cilindrii unui motor cu ardere internă, determinată de apariția incidentală a unor puncte supraîncălzite în interiorul cilindrului și însoțită, adeseori, de detonații. [Pr.: pre-a-] – Pre1- + aprindere. Vezi definitia »
DESPERSONALIZÁRE s.f. v. depersonalizare. Vezi definitia »
HĂRȚUÍRE, hărțuiri, s. f. Acțiunea de a (se) hărțui și rezultatul ei. – V. hărțui. Vezi definitia »
CRUCIFÉRE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate dialipetale, cu flori care au patru petale și patru sepale în cruce. (< fr. crucifères) Vezi definitia »