Definita cuvantului melancolie
melancolíe (melancolíi), s. f. – Tristețe (ușoară). – Var. (înv.) melanholie. Mr. milancolie. Ngr. μελαγχολία (Tiktin; Gáldi 209) în sec. XVIII și mai tîrziu din fr. mélancolie (în mr. din it.). – Der. melancolic, adj., din fr. mélancolique.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu melancolie
EVIRÁȚIE s. f. 1. evirare (1). 2. impotență precoce; emasculare. (< fr. eviration) Vezi definitia »
IMPOSTÁȚIE s. f. 1. (muz.) pregătire a vocii (înainte de a cânta); vocalizare. 2. (lingv.) catastază. (< it. impostazione) Vezi definitia »
ACHILÍE, achilii, s. f. Absență sau diminuare a secrețiilor digestive sau a unora dintre componentele lor (acidul clorhidric, pepsina etc.), întâlnită în cancerul gastric și în anemia pernicioasă. – Din fr. achylie. Vezi definitia »
STEREGÍE s. f. (Înv.) Țurțur de funingine care rămâne pe coș; p. ext. funingine. – Lat. *stiliginea (< sti[ria] + [fu]liginea). Vezi definitia »
ghiordíe (ghiordíi), s. f. – Veșmînt larg. Tc. kürdiye (Șeineanu, II, 182). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »