Definita cuvantului lebădă
LÉBĂDĂ, lebede, s. f. 1. Pasăre de apă, cu gâtul lung și arcuit și cu penele albe (Cygnus olor). ◊ Cântecul lebedei = ultima operă sau manifestare de valoare a unui scriitor, a unui muzician etc. înainte de moarte. 2. (Art.) Constelație vizibilă în emisfera boreală. [Pl. și: lebezi] – Slav (v. sl. lebedĩ).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu lebădă
ARICEÁLĂ, ariceli, s. f. 1. Boală de piele la cai și la unele vite cornute, manifestată prin inflamarea pielii de la chișiță. 2. Boală a viței de vie, costând în apariția unor umflături noduroase pe părțile lemnoase ale plantei. – Arici2 + suf. -eală. Vezi definitia »
IZOPIÉZĂ s. f. linie care unește punctele cu aceeași presiune a unui zăcământ petrolier la un moment dat. (< fr. isopièze) Vezi definitia »
CICLOÍDĂ s.f. Curbă descrisă de un punct al unui cerc mobil, care se rostogolește fără alunecare pe o dreaptă fixă situată în planul cercului. [Pron. -clo-i-. / < fr. cycloïde, cf. gr. kyklos – cerc, eidos – formă]. Vezi definitia »
călăreală, călăreli s. f. (er.) contact sexual. Vezi definitia »
damigeánă (damigéne) s. f. – Vas mare de sticlă cu gîtul scurt. – Var. dimigeană, (vulg.) damingeană. Mr. damageană. It. damigiana (Scriban; Candrea), din fr. damejeanne (Iordan, BF, VII, 226; acestă explicație este incertă după Battisti, II, 1207); cf. ngr. δαμετζάνα, bg. damažana, sb. damižana. După Sandfeld 60, din sb. Vezi definitia »