Definita cuvantului mânător
MÂNĂTÓR, -OÁRE, mânători, -oare, s. m. și f. Persoană care mână vitele; cioban care dă oile la strungă; strungar. ◊ (Adjectival) Câine mânător = câine de vânătoare care adulmecă și urmărește vânatul. – Din mâna + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu mânător
PESCADÓR s.n. Navă specială înzestrată cu instalații de pescuit, de depozitare, de congelare și uneori de preparare a peștelui, folosită pentru pescuitul pe mare. [Pl. -oare. / < sp. pescador]. Vezi definitia »
DISPENSATÓR, -OÁRE adj. care distribuie, care dă fiecăruia partea sa. (< fr. dispensateur) Vezi definitia »
STRIDÓR s. n. sunet aspru, ascuțit. ◊ respirație șuierătoare produsă de o deformație congenitală a laringelui. (< lat., fr. stridor) Vezi definitia »
TEHNICOLÓR, -Ă adj. (Despre filme; adesea s.n.) În care culorile nu se formează în timpul revelării, ci sunt imprimate în pozitivul final; în culori, colorat. [Cf. germ. technikolor]. Vezi definitia »
PROGRAMATÓR, -OÁRE, programatori, -oare, s. m. și f. Persoană specializată în întocmirea programului (5) unui calculator. – Din fr. programmateur. Vezi definitia »