SINTÁXĂ s. f. 1. parte a gramaticii care studiază regulile privitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze. ♦ ~ poetică = ansamblu de procedee stilistice care, folosind topica propoziției și a frazei, sporesc expresivitatea limbii literare. 2. parte a semioticii care studiază construcțiile formale, modul în care semnele se leagă între ele; sintactică. 3. ~ decorativă = ansamblul regulilor compoziției decorative. 4. (inform.) ansamblul regulilor ce descriu modul de alcătuire a programelor conexe. (< fr. syntaxe, lat., gr. syntaxis) Vezi definitia »

GALIÓTĂ s.f. v. galiot. Vezi definitia »

RETICULOCITÓZĂ s. f. creștere a numărului de reticulocite din sânge, în timpul regenerării măduvei. (< fr. réticulocytose) Vezi definitia »

DESCĂRCĂTÚRĂ, descărcaturi, s. f. 1. Ceea ce se descarcă dintr-un vehicul de transport. 2. Declanșare a unei arme de foc; zgomotul produs de ea. – Descărca + suf. -ătură. Vezi definitia »

PISCÍNĂ s. f. 1. heleșteu în care se cresc pești. 2. bazin de înot. (< fr. piscine) Vezi definitia »