strujitúră, strujitúri, s.f. 1. (pop.; la pl.) așchie de lemn; talaș, geluitură; așchie de lemn, șpan. 2. (înv.) material erodat și cărat de o apă curgătoare. 3. (înv.) obiect cioplit, strunjit. Vezi definitia »

parașută, parașute s. f. (peior.) 1. prostituată. 2. nimfomană. 3. vagaboandă; femeie decăzută / declasată. Vezi definitia »

ȘARPÁNTĂ s. f. schelet de rezistență din bare din lemn, de metal sau din beton armat, destinat să susțină o construcție, un acoperiș etc. (< fr. charpente) Vezi definitia »

GÁIȚĂ¹, gaițe, s. f. 1. Pasăre înrudită cu corbul, de mărimea unei ciori, cu penajul brun-roșcat, cu dungi albastre și negre pe aripi, cu coada neagră, care poate imita sunetele scoase de alte păsări (Garrulus glandarius). ◊ Gaiță de munte = alunar. 2. Epitet dat unei persoane care vorbește mult și fără rost. [Pr.: ga-i-] – Cf. bg., scr. galica. Vezi definitia »

îndrugătúră s.f. (reg.) firul de tort de pe o drugă (fusul de tors). Vezi definitia »