ZURUÍT, zuruituri, s. n. Zornăit. – V. zurui. Vezi definitia »

TECALEMÍT s. n. 1. dispozitiv care permite ungerea cu o pompă cu piston într-un anumit punct de gresaj. 2. pompă manuală cu piston folosită la ungere cu unsori consistente. (< fr. técalémitet) Vezi definitia »

HÂRBUÍT, -Ă, hârbuiți, -te, adj. (Adesea fig.) Prefăcut în hârburi; stricat, uzat, hodorogit. – V. hârbui. Vezi definitia »

pădăít, -ă, adj. (reg.; despre casă) curățat, văruit. Vezi definitia »

ALBÍT s.n. Mineral cu aspect lăptos, verzui, roșiatic sau incolor, întrebuințat ca fondant în ceramică. [< fr. albite, cf. germ. Albit]. Vezi definitia »