ROMANÍSTICĂ s. f. Disciplină lingvistică și filologică ce se ocupă cu studiul (comparativ al) limbilor romanice. – Din germ. Romanistik. Vezi definitia »

PARTITÚRĂ s.f. Note destinate unui ansamblu muzical; text muzical cuprinzând totalitatea notelor care se execută în același timp de către membrii unui ansamblu și care pot fi urmărite separat sau concomitent; (p. ext.) compoziție muzicală. [< it. partitura]. Vezi definitia »

GRÁPĂ s. f. inflorescență în formă de ciorchine. (< fr. grappe) Vezi definitia »

a cădea la înghesuială expr. (intl.) a fi reținut de poliție cu ocazia unei razii. Vezi definitia »

POLIAMÍDĂ, poliamide, s. f. Numele unor mase plastice obținute prin policondensare sau polimerizare și folosite la fabricarea fibrelor sintetice. [Pr.: -li-a-. – Var.: poliamíd s. n.] – Din fr. polyamide. Vezi definitia »