Definita cuvantului meria
meriá (-íi, -át), vb. refl. – (Olt.) A se cosi la picioare (despre animale de călărie). Sb. merati „a lovi (rufele pentru a le spăla)”. După Scriban, din sb. meriti „a măsura”. Poate relaționat cu meriu, adj. (Munt., greoi, amorțit); merintic, adj. (Munt., greoi, amorțit), pe care Cihac, II, 192, îl lega de sl. mrŭtvŭ „mort”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu meria
REMAIÁ vb. tr. a reface la un ciorap, la tricot ochiurile rupte ori scăpate. (< fr. remailler) Vezi definitia »
REMANIÁ vb. I. tr. A modifica (o lucrare, o instituție etc.); (spec.) a schimba compoziția unui guvern. [Pron. -ni-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. remanier]. Vezi definitia »
BIBLIOGRAFIÁ vb. tr. a selecționa, clasifica, descrie și adnota publicații. (< germ. bibliographieren) Vezi definitia »
viá (viéz, vis), vb. – A trăi. – Mr. vie. Lat. vῑvĕre (Tiktin; Candrea; lipsește în REW 9411), cf. it. vivere, prov., cat. viure, fr. vivre, sp. vivir, port. viver. Înv., aproape ieșit din uz; totuși se aude uneori; de ex. în Munt. Conjug. înv. era viu, vie, în loc de viez, vitează. A fost înlocuit de trăi, poate din cauza omofoniei parțiale cu a veni (Pușcariu, Lr., 207). Cf. viu. – Der. vietnic, adj. (locuitor, stătător), cu suf. sl. -nic, greșit -tnic, cum apare în multe cuvinte sl., cf. cîrstnic, platnic etc. (după Tiktin, prin analogie cu sl. žitelĭnikŭ). Vezi definitia »
TUMEFIÁ vb. I. refl. (Despre țesuturi) A-și mări volumul datorită unei tumefacții; a se umfla. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < tuméfier, cf. lat. tumefacere – a umfla]. Vezi definitia »