zăbunáș (înv., pop.) s. n., pl. zăbanáșe Vezi definitia »

CĂLDĂRÁȘ², căldărași, s. m. (Ornit.) Botroș. – *Cărdel (înv. „sticlete” < lat. *cardillus) + suf. -aș, prin etimologie populară. Vezi definitia »

neáoș (neáoșe), adj. – 1. Indigen, aborigen. – 2. Pur, autentic. Origine necunoscută. Der. din aoș ‹ avus (Weigand, Jb., XIII, 108; REW 839) este imposibilă fonetic și dificilă semantic. Cihac, II, 215, se gîndea la sl. naši „al nostru”, care merge tot așa de puțin. Sugestia lui Scriban, care pornește de la nea „zăpadă” (sensul inițial „curat ca zăpada”) este interesantă, fără a fi convingătoare. Vezi definitia »

a merge la cartuș expr. (intl. – înv. ) a fi condamnat la moarte. Vezi definitia »

pocríș¹, pocríșuri, s.n. (reg.) 1. capac de lut pentru oala cu lapte pus la prins. 2. (înv.) acoperișul casei. 3. (înv.) coviltir. 4. (înv.) învelitoare, cergă. 6. gura vârșii; vârșog. Vezi definitia »