CÂRCÉL, cârcei, s. m. 1. (Med.) Contracție bruscă și involuntară a mușchilor de la extremități, însoțită de obicei de senzații dureroase. 2. Organ vegetal care are aspectul unui fir răsucit în spirală, cu ajutorul căruia planta se agață de corpurile din jurul ei. 3. (Zool.) Căpușă. – Cf. scr. krč. Vezi definitia »

PARAGÉL, parageluri, s. n. Aditiv pentru coborârea punctului de congelare a uleiurilor minerale; paraflow. – Din it. paragelo. Vezi definitia »

ȚĂRMURÉL, țărmurele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui țărmur. Vezi definitia »

AVOCĂȚÉL, avocăței, s. m. (Depr.) Diminutiv al lui avocat. – Avocat + suf. -el. Vezi definitia »

FLÁBEL s. n. (ant.) evantai mare din pene pe care îl purta un sclav. (< lat. flabellum) Vezi definitia »