Definita cuvantului meșină
meșínă (-ni), s. f. – Piele tăbăcită. – Mr. mișine, megl. mișin. Tc. meșin, din per. mῑš „oaie” (Șeineanu, II, 258; Lobel 63; Lokotsch 1469a), cf. ngr. μεσίνι, bg. mešin, rus. mešina.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu meșină
CALÍPTRĂ s.f. (Bot.) Țesut protector care acoperă vârful rădăcinii, iar la mușchi partea în care se formează sporii; piloriză. [< fr. calyptre, cf. gr. kalyptra – văl]. Vezi definitia »
ATOMÍSTICĂ s. f. Fizică nucleară. – Din fr. atomistique. Vezi definitia »
BĂLȚĂTÚRĂ, bălțături, s. f. Pată de culoare deschisă la animalele bălțate. ♦ Obiect colorat țipător, cu culori multe și neasortate, încărcat. – Bălțat + suf. -ură. Vezi definitia »
BALANOPOSTÍTĂ s. f. Inflamație simultană a glandului și a prepuțului. (< fr. balano-posthite) Vezi definitia »
zi-múncă s. f., art. zíua-múncă, g.-d. art. zílei-múncă; pl. zíle-múncă Vezi definitia »