Definita cuvantului miasmă
miásmă (miásme), s. f. – Duhoare. Fr. miasme. – Der. miasmatic, adj., din fr. miasmatique; înmiasma, vb. (a răspîndi mirosuri urîte).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu miasmă
LACTOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Fenomenul de producere a laptelui. [< fr. lactogenèse, cf. lat. lac – lapte, gr. genesis – naștere]. Vezi definitia »
CARIÉRĂ1 s. f. loc de unde se scoate piatră, marmură etc. (< fr. carrière) Vezi definitia »
GLENOIDÍTĂ s.f. (Med.) Osteită a cavității glenoide a omoplatului. [Pron. -no-i-. / < fr. glénoïdite]. Vezi definitia »
COMBÍNĂ, combine, s. f. Mașină de lucru complexă care îndeplinește simultan mai multe operații. ◊ Combină agricolă = mașină (autopropulsată) care execută simultan mai multe lucrări agricole. Combină minieră = mașină care efectuează operațiile de tăiere și de desprindere a rocilor și a minereurilor, precum și de evacuare a materialului de pe locul unde se lucrează. Combină muzicală = set de aparate (tuner, pick-up, casetofon, amplificator de putere) montate într-un corp comun; sistem audio. [Var.: combáină s. f.] – Din engl. combine. Cf. rus. kombain. Vezi definitia »
PREMIÉRĂ s.f. 1. Cea dintâi reprezentație cu public a unei piese de teatru, a unei opere, a unui film. 2. (Ieșit din uz) Conducătoare a unui atelier de croitorie, a unei case de mode. [Pron. pre-mi-e-. / < fr. première]. Vezi definitia »