a vedea lumina tiparului expr. a fi tipărit, a fi editat. Vezi definitia »

săcúi, săcúie, s.n. (reg.) 1. săculeț care se poartă atârnat de gât; trăistuță; săculeț în care se pun la stors fagurii. 2. săculeț în care se pune cașul la scurs; sedilă. 3. mezel de porc. 4. botniță pentru vițel. Vezi definitia »

ȚIUÍ, țíui, vb. IV. Intranz. 1. A produce un sunet prelung, ascuțit, cu rezonanță metalică. ◊ Expr. A(-i) țiui cuiva în urechi (sau în creieri) sau a-i țiui cuiva urechile (sau urechea etc.) = a avea impresia de vâjâială (în urechi sau la cap). 2. (Despre păsări) A scoate sunete prelungi (și stridente). [Pr.: ți-u-i. – Prez. ind. și: țiuiesc] Țiu¹ + suf. -ui. Vezi definitia »

PISTUÍ, pistuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A spune „pst” pentru a atrage atenția cuiva, pentru a chema (pe cineva) încet și discret. – Pst + suf. -ui. Vezi definitia »

PUHUÍ vb. IV. v. pufăi. Vezi definitia »