Definita cuvantului miercuri
miércuri s. f. – A treia zi a săptămînii. – Mr. ńercuri, megl. (m)ńercuri. Lat. Mercŭrii (dies) (Diez, I, 274; Pușcariu 1071; Candrea-Dens., 1102; REW 5519), cf. it. mercoledì, prov. dimercre, fr. mercredi, sp. miercoles. – Der. miercan(-nă), s. m. și f. (nume de bou sau de vacă născută într-o miercuri).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu miercuri
a face furori expr. a provoca senzație / admirație. Vezi definitia »
NEVRI- elem. neur(o)-. Vezi definitia »
BALAȘÍCURI s. n. pl. (Reg.) Minciuni care pun pe cineva în încurcătură. Vezi definitia »
cercuri imaginare,invocate de Ptolemeu pentru a demonstra miscarea planetelor Vezi definitia »
ZORI1 s.m. pl. / s.f. pl., art. zórii / zórile Vezi definitia »