Definita cuvantului mînătarcă
mînătarcă (mânătắrci), s. f. – Ciupercă (Boletus edulis). – Var. mănătarcă, (Trans., Munt.) mitarcă. Megl. măntari. Ngr. μανιτάρι, din gr. ἀμανίται (Tiktin) cu suf. -că la fel ca în bg. manatarka (după Conev 42, din bg.) Fonetismul a fost alterat prin falsa asociere cu mînă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mînătarcă
DERMÍTĂ s. f. dermatită. (< fr. dermite) Vezi definitia »
HELMINTIÁZĂ s. f. boală parazitară produsă de prezența helminților în organism; verminoză. (< fr. helminthiase) Vezi definitia »
TEMPERÁNȚĂ s.f. Cumpătare, moderație, sobrietate. [Cf. fr. tempérance, it. temperanza, lat. temperantia]. Vezi definitia »
METADÍNĂ s. f. mașină electrică de curent continuu, cu mai multe perechi de perii pe colector, servind ca generator, motor sau transformator. (< fr. métadyne) Vezi definitia »
CETÉNĂ, cetene, s. f. Substanță chimică obținută prin piroliza acetonei și care se prezintă sub formă de gaz cu miros înecăcios. – Din fr. cétène. Vezi definitia »