Definita cuvantului mireasmă
mireásmă (mirésme), s. f. – 1. Parfum, miros bun. – 2. Aromă, substanță aromatică. – Var. (înv.) mirizmă. Mr. anurismă, megl. mirizmă. Ngr. μύρισμα, în parte prin intermediul sl. mirizma. – Der. miroznă (var. miroasnă), s. f. (Mold., parfum), încrucișare a lui mireasmă cu miros; miresmi (var. înmiresmi, înmiresma), vb. (a parfuma). Cf. mir, miros.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mireasmă
VENOSCLERÓZĂ s.f. (Med.) Scleroză a venelor. [Cf. it. venosclerosi < lat. vena – venă, gr. sklerosis – întărire]. Vezi definitia »
AMETÁBOLĂ adj. (despre insecte) care nu prezintă metamorfoză. (< fr. amétabole) Vezi definitia »
LINOGRAVÚRĂ s. f. procedeu de reproducere și multiplicare a unui desen prin imprimarea unei plăci gravate în linoleum. ◊ imaginea obținută. (< fr. linogravure) Vezi definitia »
METALOGENÉZĂ s. f. Ramură a geologiei care studiază formarea și răspândirea zăcămintelor minerale în scoarța Pământului; (rar) metalogenie. – Din fr. métallogenèse. Vezi definitia »
lástră s.f. (înv.) stofă de mătasă. Vezi definitia »