BAIN-MARIE /ben-marí/ s. n. Fel de a fierbe ori de a coace ușor un aliment, un corp, constând în a plasa recipientul în care este conținut în apa ce se încălzește direct. (< fr. bain-marie) Vezi definitia »

PUSTÍE s. f. v. pustiu. Vezi definitia »

OENOLOGÍE s.f. v. enologie. Vezi definitia »

CHERATOREXÍE s. f. ruptură a corneei. (< fr. kératorrhexie) Vezi definitia »

VINOVĂȚÍE, vinovății, s. f. Faptul de a fi vinovat; faptă comisă de cel vinovat; starea celui vinovat; culpabilitate, vină. – Vinovat + suf. -ie. Vezi definitia »