Definita cuvantului miriște
míriște (míriști), s. f. – Teren după recoltare. – Var. (Trans.) miriștină. Bg. merište (Berneker, II, 37; Conev 68; Candrea), din tc. mera, cf. merea. Mai puțin probabilă der. din sl. mirŭ (Capidan, RF, II, 280).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu miriște
a vorbi verzi și uscate / vrute și nevrute expr. a flecări. Vezi definitia »
EPICITÁTE s.f. Caracter epic. [Cf. it. epicità]. Vezi definitia »
QUIDDITÁTE s. f. (Fil.) Concept aristotelian care desemnează substanța formală, cauza primă a obiectului, esența acestuia. [Pr.: cvi-di-] – Din lat. quidditas, -atis, fr. quiddité. Vezi definitia »
naturalitáte s.f. (înv.) 1. drept de cetățenie. 2. naturalețe. 3. însușirea de a fi natural. Vezi definitia »
PROSPERITÁTE s. f. stare prosperă; bunăstare, belșug. (< fr. prospérité, lat. prosperitas) Vezi definitia »