Definita cuvantului mistui
mistuí (mistuiésc, mistuít), vb. – 1. A digera. – 2. A consuma, a devora. – 3. A suprima, a anihila. – 4. A ține ascuns, a face să dispară. – Var. amistui. Mag. emészteni (Cihac, II, 516; Tiktin; Mîndrescu 173; Gáldi, Dict., 83). – Der. mistuitor, adj. (devorator, vorace).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mistui
DISPREȚUÍ vb. IV. tr. A avea dispreț pentru cineva sau pentru ceva, a desconsidera pe cineva. ♦ A nu prețui pe cineva sau ceva. [Cf. it. disprezzare]. Vezi definitia »
ZBREHÚI, -IE, zbrehui, adj. (Reg. și fam.) Nebunatic, zvăpăiat; ușuratic. [Var.: zbrehúd, -ă adj.] – Et. nec. Vezi definitia »
șiuí, șíui, vb. IV (reg.; despre oameni) a șuiera printre dinți. Vezi definitia »
ÎNCĂPUÍ, încăpuiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. A obține, a-și procura ceva; a (se) căpui. 2. Tranz. A pune mâna pe cineva sau ceva; a prinde, a căpui. – În + căpui. Vezi definitia »
ȚUȚÚI, țuțuiuri, s. n. (Reg.) Țugui. – Cf. țugui. Vezi definitia »