Definita cuvantului mitră
mítră (mítre), s. f. – Matrice, uter. – Mr. mitră. Ngr. μητρα. – Der. mitral, adj., din fr. mitral; mitropolie, s. f. (biserică ortodoxă cu rang superior episcopiei), mr. mitropule, din mgr. μητρόπολις, parțial prin intermediul sl. mitropolija (Vasmer, Gr., 100); mitropolit, s. m. (arhiepiscop în ierarhia ortodoxă), din mgr. μητροπολίτης (Murnu 38); arhimitropolit, s. m. (arhiepiscop principal); cu gr. ἀρχί- „super”; metropolă, s. f. (capitală), din fr. métropole; metropolitan, adj. (al capitalei).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mitră
BRĂZDĂTÚRĂ, brăzdături, s. f. Brazdă (1). – Din brazdă + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »
pofídă (pofíde), s. f. – Ciudă. – Var. Mold. pohidă, prohită. Origine nesigură. După Cihac, II, 238, din pol. pochyba „greșeală”, cf. sb. himba „vicleșug”. Relația cu hîtru (Scriban) nu este convingătoare. – Der. împrohita, vb. (a disprețui), Mold., înv. Vezi definitia »
scufiúță, scufiúțe, s.f. (reg.) 1. bonetă mică de pânză, de stofă, purtată noaptea sau prin casă; bonetă, tichie, căciulă. 2. bonețică pentru sugari; scufă. Vezi definitia »
bláznă, blázne, s.f. (înv.) 1. înșelăciune, cursă. 2. sminteală, greșeală. 3. monstru, pocitanie. Vezi definitia »
FERMÁTĂ s.f. (Muz.) Semn care se pune deasupra sau dedesubtul unei note sau al unei pauze pentru a-i prelungi durata. [< it. fermata]. Vezi definitia »