Definita cuvantului mlacă
mlácă (mlắci), s. f. – Mocirlă, mlaștină. Sb., rut. mlaka (Tiktin). În Olt. și Banat. – Der. mlăcos, adj. (mocirlos); mlaștină, s. f. (mocirlă), probabil în loc de *mlaciștină, din pl. sau mai curînd de la un dim. *mlačka (după Scriban, de la un sl. *mlaščina; după Pușcariu, Conv. Lit., XXXVIII, 463, din alb. mlašk, cf. Philippide, II, 724; după Conev 40, din sl. mlaština, care nu ne e clar); mlăștinos, adj. (mocirlos); mlaștiniță, s. f. (plantă, Epipactis palustris).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mlacă
ANDÍVĂ s.f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu frunze cărnoase, albe, comestibile. [< fr. endive]. Vezi definitia »
RELUCTÁNȚĂ, reluctanțe, s. f. (Fiz.) Mărime egală cu raportul dintre tensiunea magnetică de-a lungul unui circuit și fluxul magnetic care străbate circuitul. ◊ Reluctanță specifică = reluctivitate. – Din fr. réluctance. Vezi definitia »
crábă s.f. sg. (reg.) iarbă ce crește în păduri și iarna rămâne verde; scradă, screadă. Vezi definitia »
șăptáncă s.f. (reg.) lemn lung de 14 metri. Vezi definitia »
ALBESCÉNȚĂ s. f. (Rar) Starea a ceea ce este alb; albiciune. – Din fr. albescence. Vezi definitia »