PRAGMÁTIC, -Ă, pragmatici, -ce, adj. 1. Care aparține pragmatismului, referitor la pragmatism, bazat pe pragmatism; care ia în considerație eficacitatea, utilitatea practică. ♦ Care judecă exclusiv în funcție de utilitatea practică (reală sau aparentă). 2. (În sintagmele) Istorie pragmatică = prezentare istorică limitată la fapte, la evenimente. Sancțiune pragmatică = (în unele țări) decret de stat privitor la o importantă problemă laică sau bisericească. – Din fr. pragmatique. Vezi definitia »

ȘEIC², șeicuri, s. n. Dans modern cu mișcări vioaie, săltate. – Din engl. shake. Vezi definitia »

PROTEÍNIC, -Ă, proteinici, -ce, adj. Care aparține proteinei, privitor la proteină, de proteină. – Proteină + suf. -ic. Vezi definitia »

EUTÉCTIC, -Ă, eutectici, -ce, adj. (Despre amestecuri chimice) Care se topește sau se solidifică la o temperatură constantă, inferioară punctului de topire a fiecăruia dintre constituenți. [Pr.: e-u-] – Din fr. eutectique. Vezi definitia »

TÍMIC, -Ă adj. 1. al timusului. 2. referitor la afectivitate. (< fr. thymique) Vezi definitia »