Definita cuvantului moliftă
molíftă (molífte), s. f. – Slujbă, serviciu religios celebrat în afara slujbelor obișnuite. – Var. (înv.) molivtă, molitfă. Megl. moliftă. Sl. (bg.) molitva (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Miklosich, Lexicon, 379; Cihac, II, 201; Berneker, II, 66), din sl. molĭba „rugăciune”, moliti „a ruga”. – Der. molitve(l)nic (var. moliftelnic), s. n. (liturghier, ritual), din sl. molitvĭnikŭ, cf. bg., sb. molitvenik. Cf. molebnic.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu moliftă
METABIÓZĂ s. f. (biol.) 1. simbioză în care unul dintre organisme transformă mediul nutritiv pentru a fi utilizat mai târziu de celălalt. 2. schimbare a condițiilor de viață datorită unor cauze externe. (< germ. Metabiose) Vezi definitia »
ZVÂRLITÚRĂ, zvârlituri, s. f. Faptul de a zvârli; zvârlet. ◊ Expr. (O) zvârlitură de băț = distanță până la care se poate arunca un băț sau o piatră; distanță mică. – Zvârli + suf. -tură. Vezi definitia »
DÉLTĂ s.f. Porțiune de pământ de formă triunghiulară, cuprinsă între brațele unui fluviu și rezultată din depunerile de mâl și de nisip la vărsarea acestuia în mare. [< fr., it. delta, cf. delta (Δ, &§x03B4;) – literă a alfabetului grecesc]. Vezi definitia »
BLOCÁDĂ s.f. Încercuire a unei cetăți sau a unui stat pentru a-i împiedica orice legătură cu exteriorul. ♦ Asediu. [Cf. germ. Blockade, engl. blockade]. Vezi definitia »
ZBÚRDĂ s. f. Zburdare; joacă voioasă; zbenguială, neastâmpăr. – Din zburda (derivat regresiv). Vezi definitia »