Definita cuvantului moliftă
molíftă (molífte), s. f. – Slujbă, serviciu religios celebrat în afara slujbelor obișnuite. – Var. (înv.) molivtă, molitfă. Megl. moliftă. Sl. (bg.) molitva (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Miklosich, Lexicon, 379; Cihac, II, 201; Berneker, II, 66), din sl. molĭba „rugăciune”, moliti „a ruga”. – Der. molitve(l)nic (var. moliftelnic), s. n. (liturghier, ritual), din sl. molitvĭnikŭ, cf. bg., sb. molitvenik. Cf. molebnic.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu moliftă
VẤLVĂ, (4) vâlve, s. f. 1. Agitație deosebită provocată de un fapt ieșit din comun; frământare, zarvă. 2. Renume, faimă. 3. (Înv.) Alai, pompă; p. ext. măreție, grandoare. ♦ Fală, orgoliu, mândrie. 4. (În mitologia populară) Duh, zână, știmă. ◊ Vâlva băii = zână despre care se crede că stăpânește, supraveghează și distribuie comorile dintr-o mină de aur. 5. (Rar) Vâlvătaie. [Var.: (pop.) vấlfă s. f.] – Din sl. vluhvu, bg. vlahva. Vezi definitia »
nemoderánță s.f. (înv.) lipsă de cumpătare, de moderație. Vezi definitia »
FRÁNĂ s.f. (Geol.) Alunecare de teren în formă de cuib. [< fr. frana]. Vezi definitia »
ȘERBETIÉRĂ, șerbetiere, s. f. 1. Chisea pentru șerbet. 2. Vasul de tablă al mașinii în care se prepară înghețata. [Pr.: -ti-e-] – Șerbet + suf. -ieră. Vezi definitia »
paradeală, paradeli s. f. 1. uzură, degradare. 2. (intl.) spargere. Vezi definitia »