Definita cuvantului monetă
monétă (monéte), s. f. – Ban de metal. – Var. monedă. Lat. (it.) moneta (sec. XIX), var., din ven. moneda, prin intermediul ngr. μονέδα (Graur, BL, IV, 103; Gáldi 211). – Der. monetar, adj.; monetărie, s. f. (locul unde se fabrică monedă); monetiza, vb. (a bate monedă; a mercantiliza).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu monetă
zacúscă s. f. – Gustare în stil rusesc, asemănătoare unui picnic. Rus. zakuska (Tiktin). Vezi definitia »
AGROFITOCENÓZĂ s. f. fitogenoză formată în terenurile cultivate. (< fr. agrophytocénose) Vezi definitia »
TÓNĂ s.f. Unitate de măsură egală cu 1000 kg. ♦ Tonă-kilometru = unitate de măsură pentru volumul transporturilor pe calea ferată, egală cu greutatea de o tonă deplasată pe distanța de 1 km; tonă-registru = unitate de volum care măsoară capacitatea de încărcare a unei nave și este egală cu 2,832 m3. [< fr. tonne]. Vezi definitia »
CVADRÍGĂ s.f. (La romani) Car pe două roți tras de patru cai, întrebuințat mai ales în cursele de circ și la triumfuri. [< lat. quadriga]. Vezi definitia »
ELECTRODIALÍZĂ s.f. Dializă care poate fi accelerată prin acțiunea simultană a curentului electric. [Pron. -di-a-. / < fr. électrodyalise]. Vezi definitia »