Definita cuvantului monolog
monológ (monológuri), s. n. – Soliloc. Fr. monologue. – Der. monologa, vb. (a vorbi singur), din fr. monologuer; monologhist, s. m. (persoană care recită un monolog).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu monolog
tofológ, tofoloágă, s.m. și f. (reg.) 1. persoană cu mișcări încete, greoaie; molâu. 2. (la pl.) ghete mari și rupte. Vezi definitia »
POLÓG2, poloage, s. n. 1. Țesătură țărănească groasă (impermeabilă), lucrată din lână, din in sau din cânepă și folosită ca cergă, pătură, așternut etc. 2. Țesătură fină, folosită mai ales ca draperie; perdea; p. ext. baldachin. 3. Acoperitoare specială confecționată din pânză rară sau din plasă de sârmă, folosită împotriva țânțarilor, a muștelor etc. – Din sl. podlogŭ, rus. polog. Vezi definitia »
PSIHAGÓG, -Ă s. m. f. specialist în psihagogie. (< fr. psychagogue) Vezi definitia »
FILMOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în filmologie. (< filmologie) Vezi definitia »
omológ adj. m., s. m., pl. omológi; adj. f., s. f. omoloágă / omológă, pl. omoloáge / omológe Vezi definitia »