FLAMÉNCO s. n. gen al muzicii populare spaniole, la țiganii din Andaluzia, care combină cântecul și dansul pe un acompaniament de chitară și castaniete. ◊ (adj.) stil ~ = stil melodic de interpretare vocală cu efect de falset. (< sp. flamenco) Vezi definitia »

TOBRÁLCO s.n. Pânză de bumbac, fină, cu dungi sau carouri formate din combinația unor fire subțiri cu altele groase. [Nume comercial]. Vezi definitia »

supco s. invar. denumire generică dată supelor concentrate. Vezi definitia »

MALACO-, -MALACÍE elem. „moale”, „moluscă”, „melc”. (< fr. malaco-, -malacie, cf. gr. malakos, moale, malakia, moliciune) Vezi definitia »

FLAMÉNCO s.n. Dans popular andaluz; melodia acestui dans. [< sp. flamenco]. Vezi definitia »