Definita cuvantului mumă
múmă (múme), s. f. – 1. Mamă. – 2. Regina albinelor. – Muma pădurii, femeie căpcăun; vinariță (Asperula odorata); alte plante (Lathraea squamaria; Spiraea aruncus). – Var. î(n)mă, imă. – Mr., megl. mumă. Creație expresivă din limbajul infantil, cf. mamă, momîie. Der. din mamă prin intermediul unei forme cu a aton, ca mamă tá (Tiktin; REW 5277), este suspectă, fiindcă această formă nu suferă nici o reducere (mă-sa există, fără îndoială, pentru masa, atestat în sec. XVI, în loc de ma(mă)-sa). Mumîni, pl. înv. de la mumă, pare o formație analogică, precum tătîni, frățîni (după Tiktin, din lat. mammanis). REW 5277 îl derivă pe îmă din lat. amma; pentru folosirea lui imă, cf. Ghibănescu, Arhiva, VII, 651-7 și VIII, 367. – Din rom. provine ngr. μοῦμα „vrăjitoare” (Murnu, Lehnw., 32).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mumă
CONTENÍNȚĂ s.f. v. continență. Vezi definitia »
DESĂGÚȚĂ, desăguțe, s. f. Diminutiv al lui desagă; desăgel, desăgior. – Desag + suf. -uță. Vezi definitia »
MIGDÁLĂ, migdale, s. f. Fruct al migdalului, de formă alungită, al cărui sâmbure, cu gust dulce sau amar, este comestibil; p. restr. sâmburele acestui fruct. – Migdal + suf. -ă. Vezi definitia »
toloápă, toloápe, s.f. (reg.) încălțăminte prea largă, prea mare. Vezi definitia »
CORMANĂ, cormane, s. f. Parte a plugului confecționată din tablă de oțel, care deplasează lateral, răstoarnă și mărunțește brazdele; răsturnătoare. [Var.: (reg.) cormán s. n.] – Din magh. kormány. Vezi definitia »