TRIHO-, -TRÍH elem. „în trei”. (< fr. tricho-, -triche, cf. gr. trikha) Vezi definitia »

DICHO- v. diho-. Vezi definitia »

HO interj. 1. Strigăt cu care sunt oprite vitele, mai ales caii. ♦ (Fam.; de obicei la adresa unui vorbitor) Destul! stai! oprește-te! ♦ (Rar) Strigăt cu care se îndeamnă vitele la mers. 2. (Repetat; cu accentul frazei pe al doilea element) Exclamație prin care se întăresc spusele cuiva. – Onomatopee. Vezi definitia »

Macho Vezi definitia »

TROH(O)- elem. „roată, rondelă, coroană”; „rotund, ciclic”. (< fr. troch/o/-, cf. gr. trokhos) Vezi definitia »