Definita cuvantului mungiu
mungíu (mungíi), s. m. – Lumînărar. Tc. munci (Șeineanu, III, 86; Lokotsch 1510), din per. mum „lumînare”. – Der. mungerie, s. f. (lumînărie). Sec. XIX, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mungiu
HIPOTÉCIU s. n. strat dens de hife care formează peretele bazal al apoteciului. (< lat. hypotecium) Vezi definitia »
FEROVANÁDIU s.n. Aliaj de fier și vanadiu. [Pron. -diu. / < fr. ferrovanadium]. Vezi definitia »
PETITÓRIU, -IE adj. (despre o cerere) prin care se cere unei instanțe recunoașterea proprietății sau a unui alt drept. (< fr. pétitoire, lat. petitorius) Vezi definitia »
ÓȚIU s.n. (Liv.) Lenevie, trândăvie; tihnă. [Cf. it. ozio, lat. otium]. Vezi definitia »
MOTIVATÓRIU, -IE adj. Care servește a motiva. [Cf. fr. motivatoire]. Vezi definitia »