COPROFAGÍE s.f. 1. Obicei de a înghiți materii fecale, prezent la unii bolnavi mintali; scatofagie. 2. Însușire a insectelor de a fi coprofage. [< fr. coprophagie]. Vezi definitia »

ATIPÍE, atipii, s. f. Însușirea de a fi deosebit de tipul obișnuit. – De la atipic. Vezi definitia »

MONOCROMÍE, monocromii, s. f. 1. Procedeu de pictură sau de tipar care constă în folosirea unei singure culori; predominare a unei culori într-un tablou. 2. Reproducere într-o singură culoare. – Din fr. monochromie. Vezi definitia »

TERMODIFÚZIE, termodifuzii, s. f. Răspândire a moleculelor unei substanțe între două regiuni cu temperaturi diferite, trecerea făcându-se dinspre regiunea mai caldă către cea mai rece. [Var.: termodifuziúne s. f.] – Din fr. thermodiffusion. Vezi definitia »

LÓGIE s.f. v. loggia. Vezi definitia »