Definita cuvantului muzică
múzică (múzici), s. f. – 1. Creație artistică cu ajutorul sunetelor. – 2. Muzicuță, armonică. – 3. (Arg.) Gură, plisc. – Mr. muzica. Fr. musique, și în mr. din it. musica, cf. tc., bg. muzika. Este dubletul lui musichie, s. f. (muzică; muzică gregoriană), înv., din mgr. μουσιϰή (Gáldi 212), cf. sl. musikija. Ortografia musică (și der.) este înv. – Der. muzic, s. m. (înv., muzician), din it. musico; muzical, adj., din fr. musical; muzicant, s. m., din germ. Musikant; muzicesc, adj. (înv., muzical); muzicuță, s. f. (armonică; Arg., gură).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu muzică
sérjă s.f. (înv.) stofă de lână vărgată. Vezi definitia »
-LÉMĂ3 elem. „tegument, pieliță”. (< fr. -lemme, cf. gr. lemma, coajă) Vezi definitia »
IÚRTĂ, iurte, s. f. Locuință demontabilă, specifică pentru populațiile nomade mongole sau turcice, de formă conică (la mongoli) sau semisferică (la turci), alcătuită dintr-un schelet din zăbrele de lemn în formă de cerc, acoperit cu pâslă. – Din rus. iurta. Vezi definitia »
DIAPORÁMĂ s. f. spectacol în cadrul căruia sunt proiectate diapozitive. (< fr. diaporama) Vezi definitia »
GRIMĂ s. f. Totalitatea mijloacelor cosmetice folosite de actori pentru a se machia; machiaj. -Din fr. Grime Vezi definitia »