Definita cuvantului muzică
múzică (múzici), s. f. – 1. Creație artistică cu ajutorul sunetelor. – 2. Muzicuță, armonică. – 3. (Arg.) Gură, plisc. – Mr. muzica. Fr. musique, și în mr. din it. musica, cf. tc., bg. muzika. Este dubletul lui musichie, s. f. (muzică; muzică gregoriană), înv., din mgr. μουσιϰή (Gáldi 212), cf. sl. musikija. Ortografia musică (și der.) este înv. – Der. muzic, s. m. (înv., muzician), din it. musico; muzical, adj., din fr. musical; muzicant, s. m., din germ. Musikant; muzicesc, adj. (înv., muzical); muzicuță, s. f. (armonică; Arg., gură).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu muzică
REGÁTĂ s. f. 1. întrecere sportivă la care participă ambarcații cu rame, cu vele sau cu motor. 2. cravată care se înnoadă și cade vertical de-a lungul plastronului cămășii. (< fr. régate, it. regatta) Vezi definitia »
RETASÚRĂ s.f. Gol format în piesele turnate din cauza contracției materialului în momentul solidificării. [< fr. retassure]. Vezi definitia »
RITORNÉLĂ s. f. 1. fragment de muzică instrumentală cu caracter de refren care încadrează cântul în piesele strofice sau dansurile în muzica de dans. 2. vers sau grup de versuri repetate la intervale regulate într-o poezie. ◊ poezie de trei versuri, ultimul rimând cu primul. (< it. ritornello, fr. ritornelle) Vezi definitia »
RĂSFOIÁLĂ, răsfoieli, s. f. Faptul de a răsfoi; răsfoire, frunzăreală. – Răsfoi + suf. -eală. Vezi definitia »
la pomană expr. (la fotbal) în poziție avansată; în fața porții adverse. Vezi definitia »