Definita cuvantului năboi
năboí (năboiésc, năboít), vb. – 1. A inunda. – 2. A invada, a izbucni. Bg. napojavam „a inunda”. Der. din rus. naboj ‹ sl. biti „a ciocni” (Cihac, II, 207; Tiktin; Candrea; Scriban) e mai puțin probabilă. – Der. năboi, s. n. (inundație; invazie).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu năboi
TOI, toiuri, s. n. 1. (La sg.) Punctul culminant al unei acțiuni sau al unui fenomen în desfășurare. ♦ (Pop.) Partea principală, miezul unui lucru. 2. Învălmășeală, încăierare; tărăboi, zarvă. 3. (Înv.) Ceată, stol, cârd, grup. – Din tc. toy „banchet”. Vezi definitia »
DURLÓI, durloaie, s. n. (Reg.) Fluier făcut din coajă de alun. – Onomatopee. Vezi definitia »
VISTAVÓI, vistavoi, s. m. (Mil.; înv.) Ordonanță. – Din rus. vestovoi. Vezi definitia »
PEPENOÍ, pepenoi, s. m. Augmentativ al lui pepene. – Pepene + suf. -oi. Vezi definitia »
pociói, pocioáie, s.n. (reg.) băltoacă formată în jurul unei fântâni. Vezi definitia »