Definita cuvantului năprojnie
năprójnie (-ii), s. f. – Pîine de pomană în formă de cruce cu patru pîinișoare rotunde în fiecare din colțurile sale. – Var. năp(o)rojn(i)e, nap(o)rajn(i)e, năp(o)roșnă etc. Bg. naprazdno „degeaba”, de la prazden „gol”. Der. din bg. nabrašen „presărat cu făină” (Scriban) pare mai puțin probabilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu năprojnie
ANTOMOFOBÍE, antomofobii, s.f. 1.Teamă de insecte. – Antomofobie + suf. -ie Vezi definitia »
preatăríe s.f. (înv.) boltă cerească, cer, firmament. Vezi definitia »
íie (-íi), s. f. – 1. Parte inferioară a pîntecelui. – 2. La cai, chișiță. – Var. ie. Mr. ile. Lat. ῑlia (Pușcariu 773; Candrea-Dens., 816; REW 4260; DAR), cf. alb. ijë, v. fr. illes. Pentru semantism cf. sensurile sp. empeine. Cuvînt rar, aproape uitat, fără îndoială din rațiuni de omonimie. Vezi definitia »
LUXÁȚIE, luxații, s. f. Deplasare a extremităților osoase ale unei articulații din poziția obișnuită, însoțită de pierderea mișcărilor normale; scrântitură, luxare. – Din fr. luxation, lat. luxatio. Vezi definitia »
ECTOPÍE s.f. Schimbare de loc. ♦ (Anat.) Deplasare sau poziție anormală (congenitală) a unui organ; heterotopie. [Gen. -iei. / < fr. ectopie, cf. gr. ek – în afară, topos – loc]. Vezi definitia »