Definita cuvantului nas
nas (násuri), s. n. – 1. Organ al mirosului. – 2. Nerușinare, neobrăzare. – Megl. nas, istr. nǫs. Lat. nāsus (Pușcariu 1154; Candrea-Dens., 1205; REW 5842), cf. it. naso, friul., prov., cat. nas, fr. nez. – Der. năsos, adj. (cu nas mare); năsut, adj. (năsos), cuvînt suspect, pe care Pușcariu 1157, Candrea-Dens., 1206 și REW 5843 îl derivă din lat. nāsūtus, cf. it. nasuto.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu nas
TERMOCEÁS, termoceasuri, s. n. Ceas a cărui funcționare este asigurată prin conversia căldurii corpului uman în energie electrică. – Termo- + ceas. Vezi definitia »
nătrăpás, nătrăpáși, s.m. (reg.) 1. samsar de vite; geambaș. 2. cumpărător real al unui bun; comanditar. 3. (la sg.) comerț cu cai. Vezi definitia »
ATLÁS2 s.n. Prima vertebră a gâtului. [< fr. atlas, cf. Atlas – personaj mitologic care sprijinea cerul pe umeri]. Vezi definitia »
nas Vezi definitia »
CANAFÁS s. n. Pânză rară din fire de cânepă, foarte apretată, care se folosește la confecționarea hainelor, ca întăritură la piepți, la gulere și, în legătorie, la cusutul cotoarelor de cărți. – Din germ. Kanevas. Vezi definitia »