Definita cuvantului năsdrăvan
năsdrăván (-ni), adj.1. Nebun, aiurit. – 2. Magic, supranatural. – Var. năzdrăvan, (Olt., Trans.) năsdravăn. Din sdravăn „sănătos” sau din sl. sŭdravinŭ, cf. nesdravăn, adj. (smintit). Semantismul e ciudat și nu a fost explicat satisfăcător (după Cihac, II, 335 s-ar putea înțelege năsdrăvan cu „persoană care face vindecări miraculoase”, ipoteză îndoielnică). – Der. năsdrăvănie, s. f. (magie, putere magică; ispravă; excentricitate).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu năsdrăvan
lipscán (lipscáni), s. m. – Vînzător de mărfuri cu amănuntul. De la Lipsca (‹ sl. Lipskŭ) „Leipzig” (Cihac, II, 173; Tiktin). Este numele străzii din București, în care se concentra acest negoț mai înainte. – Der. lipscănie, s. f. (comerț cu mărfuri, mercerie); lipscănesc, adj. (negustoresc); lipscănoaică, s. f. (plantă, Coreopsis tictoria); lipiscat, s. n. (stofă de Lipsca), din tc. Lepiska „Lipsca”, cf. tc. lepisca „mătase verde” (Tiktin). Vezi definitia »
PANAMERICÁN, -Ă adj. Referitor la (toată) America, care aparține Americii (întregi). [Cf. fr. panaméricain]. Vezi definitia »
troián (-iéne), s. n.1. Dig de protecție săpat într-o perioadă nedeterminată de-a lungul unei linii aproximativ paralele cu lunca Dunării, atribuit greșit împăratului Traian. – 2. Cantitate mare de zăpăadă, nămete, noian. – 3. Grămadă, morman, teanc. – 4. (Olt.) Potecă într-o fîneață. – 5. (Olt.) Urma saniei pe zăpadă. Sl. trojanŭ (Cihac, II, 423; Șeineanu, Semasiol., 179; Tiktin), cf. sb. trojan. Der. directă din lat. Trāĭānus (Tagliavini, Arch. Rom., XII, 218) nu este posibilă fonetic. Apare în doc. din sec. XV. Amintirea lui Traian nu s-a păstrat în obiceiurile populare rom.; și că numele său s-ar fi perpetuat în sl. în legătură cu această construcție defensivă, nu este semnificativ, căci este vorba de o tradiție fără temei și cu siguranță tîrzie. – Der. tro(i)eni, vb. (a se îngrămdi zăpada; a fi drumurile blocate de zăpadă). Vezi definitia »
SABBATIÁN, -Ă s. m. f. membru al unei secte fondate în sec. IV care sărbătorea Paștele în aceeași zi cu evreii. (< fr. sabbathien) Vezi definitia »
HEPTÁN s.n. Hidrocarbură saturată cu șapte atomi de carbon în moleculă. [< fr. heptane , cf. gr. hepta – șapte]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z